Triizeci de ani sau viata unui jucator de carti
de Costache Negruzzi
Traducatoriul acestii drame nu au privit nimic alta dandu-o la lumina decat la folosul ce poate ar veni din ea si la multamirea cetitorului. El a fost martor intiparirii ce au pricinuit asupra privitorilor cand s-au reprezentat frantozeste si cunoaste ca epoha aceasta poeticeasca a reformii s-a civilizatii, nu mai putin si epoha literaturii, in care fiistecare Moldovan ar trebui sa staruiasca (precat si in orice poate) a imbratosa Patria sa preste care, dupa atata intuneric de nenorocire, incepu a se revarsa o raza de lumina.
Teatrul ii o oglinda. Tot ce este in lume, in Istorie, in om, se prevede. El invie pe Eroul mort si dupa trecire de veacuri il aduce de inflacareaza iaras simtirea si inima privitoriului.
El infrunteaza pe cel rau, aratandu-i subt o alegorie frumoasa toata uraciunea si degraduirea naravului sau, si criticand pe cel trecut, loveste si arata cu degitul pe cel de fata.
Cat pentru cuvintele streine ce el au intrebuintat in traducire, de il vom intreba de unde sunt zicerile aceste, va raspunde cu un literat barbat roman, ca "sunt de acolo de unde este toata limba noastra, de unde sunt zicerile: om, cap, ochi, urechi, nas, dinte, limba, barba, brat, mana, apa, vin, faina, masa, casa s.a. Va mai adaogi ca fiestecare limba, cand au inceput a sa cultiva, au avut trebuinta de numiri noua sau s le-au facut de sine, sau s-au imprumutat de acolo de unde au vazut ca este izvorul stiintelor s-a mestesugurilor. Grecii s-au imprumutat de la Finicieni, Arapi, Eghiptieni, Asierieni s.a. Romanii de la Greci, cestelalte natii ale Europii de la Romani. Noi aseminea urmam, mai vartos cand avem de unde Noi nu ne imprumutam cu cuvintele ce ne lipsesc, ci le luam ca o mostenire de la maica noastra (Latina) si ca o parte ce ni se cuvine de la surorile noastre (Ital, Frant, Span si Port).
In sfarsit, traducatorul acestii drame o supune fara sfiala criticii - se roaga numai lui Dumnezeu sa-i daruiasca indelungul trai a lui Matusala ca doar sa va invrednici a auzi pe stena limba Patriei si a videa in locul lui Polcinel si a lui Arlechin reprezentandu-se virtutile si eroicestile fapte a Stefanilor si a Alexandrilor.
1835, Martie
(C. Negruzzi a publicat in tipografia Albinei, la Iasi, in 1835, traducerea cu acest titlu a melodramei lui Victor Ducange si M. Dinaux, reprezentata chiar in limba franceza la Iasi, cu doi ani inainte, de trupa lui Fouraux.)
Triizeci de ani sau viata unui jucator de carti
Aceasta pagina a fost accesata de 3008 ori.
