Melodia XIII de Thomas Moore
de Costache Negruzzi
La miezul noptei, in ceasul cand stelele varsa lacrimi, alerg la valea singurateca pe care o iubeam cand viiata stralucea in ochii tai. Atunci imi place a gandi ca, daca duhurile pot lasa vazduhurile ca sa vizite teatrul trecutei lor fericiri, tu vei veni sa ma mai vezi si sa-mi spui ca nici in cer amorul nostru nu e uitat! Cant aste salbatice acoarde ce te hrapea odinioara, cand glasurile noastre amestecandu-se rasuna la auz ca un singur glas; si cand Eho rezice departata in vale trista mea cantare, gandesc, o! amorul meu, ca e glasul tau care din imparatia mortilor raspunde incet la accenturile ce-ti era atat de scumpe odata!
Melodia XIII de Thomas Moore
Aceasta pagina a fost accesata de 2815 ori.
