Melodia XXXI - Erin, Oh!, Erin! de Thomas Moore
de Costache Negruzzi
Asemenea lampei stralucitoare, care pe sfantul altar din Kildar a ars in curgerea mai multor veacuri de intunece si de vifore, inima pe care durerile au apasat-o zadarnic traieste inca dupa ele, juna si arzanda. Erin, oh! Erin! Pintre lacrimile unei lungi nopti de robie, astfel de stralucitor mi s-arata duhul tau. Natiile au cazut, iar tu traiesti inca; soarele tau rasare cand ceilalti apun si desi norul robiei a intunecat aurora ta, amiaza libertatii va luci inca impregiurul tau. Erin, oh! Erin! Desi indelung in umbra, steaua ta va straluci cand stelele cele mai falnice sa vor intuneca! Ploaia nu degera, vantul nu desteapta crinul ce doarme in vremea inghietatelor ceasuri a iernii, pana ce mana primaverii desleaga recele lui lant si ziua si libertatea bine-cuvanta pe juna floare! Erin, oh! Erin! Iarna ta a trecut si nadejdea care a trait mai mult decat ea, e gata a inflori.
Melodia XXXI - Erin, Oh!, Erin! de Thomas Moore
Aceasta pagina a fost accesata de 2703 ori.
