Melodia XXXVIII - Origina Arpei de Thomas Moore
de Costache Negruzzi
Sa zice ca aceasta arpa pe care o destept acum pentru tine era odata o sirena ce canta subt mare, si care adeseori seara trecea stralucitorile valuri ca sa intalneasca pe verdele tarm pe un june pe care-l iubea. insa ea iubea in zadar; el a lasat-o sa planga, si sa scalde cu lacrimile sale toata noaptea lungile ei cosite, pana ce ceriul, indurandu-sa de un amor atat de tanar si de adevarat, prefacu in asta dulce arpa pe vergura marilor! Frumosul ei san sa radica ca si inainte, fata sa era tot asa zambitoare, trupul ei sa indoi gratios. Parul sau, lasand a cadea plansul din tot stralucitorul cret, acoperi bratul ei de zapada si sa prefacu in coarde de aur.
Pentru aceasta, dulcea arpa amesteca atat de indelung graiul amorului cu tristul accent a durerei pana ce, despartindu-le, tu ai invatat cantarile ei a fi numai amor langa tine, si durere cand ma lasi!
Melodia XXXVIII - Origina Arpei de Thomas Moore
Aceasta pagina a fost accesata de 2521 ori.
