Pentru laudare ce multa
de Costache Negruzzi
Laudarosul zaci ca esti invatat si procopsit, in vremi cand nu stie nici buchile. Sa lauda ca esti milostiv, si de faci vre o milostenie, o propoveduiesti in tot orasu, si nu faci nici o mila fara martur. De agiuta ceva spre meremetisare vre unii vechi bisarici, sau spre asazare vre unii scoli, poroncesti s-ii scrie numile cu slovi aurite in pridvoru bisaricii sau la poarta scolii. El sa fudulesti cu stralucitile sali straie, precum paunul cu penile sale. Sa lauda ca are prietini pe toti ministrii si nici vorbesti alta decat de Curte, vrand sa insale lume ca stii toate tainile cabinetului si este in favorul domnului. Cand sa afla in adunare cu altii, scoate din buzunari cu profasis ca cauta vreo hartiuta, feliuri de scrisori pe care insus le-au facut, cand de la domn si ministrii Curtii, cand de la episcopi si arhierei, cand de la intalepti si invatati. De-i va infatosa cineva in vremi ce sadi la masa vreun sanet de datorii, cauta de da a intalegi celor ci sad la masa impreuna cu dansul cum ca il intreaba pentru pricini politicesti, si sa faci ca-l cheama la divan cand creditoriul sa lauda cu inchisoare. De are o sluga, zaci ca are atata de nici numile nu le stii. El moare de foami si is freaca dintii cu periuti. Sa lauda ca are diamanticale si margaritariuri, cand punga lui ii mai desarta decat panticile lui, si di-l va asculta cineva, ii va povesti mosiile stramosilor lui pe cari niciodata nu le-au avut, vitejiile lui, pe care le-au facut numai in vis, si calatoriile sale, pe care poate le-au facut ca un copil pe hartile gheograficesti. El vre sa s-arate evghenist si is da de gol prostia lui, cu cat mai mult umbla sa o ascunda, intr-un cuvant, el este un burduf plin de vant, o armonii nepotrivita, mierarea nebunilor si defaimare intaleptilor!
Pentru laudare ce multa
Aceasta pagina a fost accesata de 2565 ori.