La Maria
de Costache Negruzzi
Cat e de crud, sa te-afli intre ai tai strain!
Eliad , Visul
Copila tinerica, frumoasa ca placerea,
De ce voiesti sa afli cumplitul meu necaz?
Ah! numai aste lacrimi imi pot curma durerea.
Cand vin ca roua dulce de-nunda-al meu obraz.
intrebi care e chinul ce darma-a mea junie?
De ce privirea-mi trista se pleaca spre pamant?
Amara mea durere, ah! nime nu o stie,
si nime nu va sti-o pan-voi intra-n mormant.
O inima ce simte e vrednica de jale,
Ca floarea cea plapanda ce creste pe-un tarm sec,
A patimilor vifor uscand frunzele sale,
O lasa vestezita de-o calca toti cati trec.
Nici ura, nici amorul, nici lumea-nselatoare
Ce ne-ncetat m-adapa cu fiere si venin,
Nu pot sa faca alta decat sa ma omoare.
Dar insa... nu-s aceste ce-mping al meu suspin.
Aceea care trista-mi viata-noureaza,
E un secret ce zace in inima-mi ascuns,
Iar raza bucuriei in veci nu-l lumineaza,
si dulcea mangaiere in ea nu a patruns.
...
De n-as fi simtit poate as fi si eu in lume
Asemene cu altii ce au al ei favor,
Ce orbi de fumul slavei isi cumpara un nume
Vanzandu-si constiinta si Dumnezeul lor.
Eu nu am fost ca dansii, de-aceea-n suferinta
Petrec, lipsit de toate placerile lumesti,
Dar cugetul imi spune ca n-oi avea cainta,
C-am fost si eu unealta la rele omenesti.
Viata-mi negurata tu poti s-o faci senina,
Copila tinerica, cu ingrijirea ta;
Cand vad ochii tai umezi, zambirea ta cea lina,
As vrea - de-ar fi putinta - durerea-mi a uita.
si toate-mi par frumoase, sa fiu numai cu tine,
Dumbrava, raul, campul, azurul cel ceresc.
Cand seara luna iese, si tu esti langa mine,
Mai mare fericire pe lume nu doresc.
Dar - nu-ntreba pricina ce darm-a mea junie,
De ce privirea-mi trista se pleaca spre pamant;
Amara mea durere, ah, nime nu o stie,
si nime nu v-a sti-o pan-voi intra-n mormant!
La Maria
Aceasta pagina a fost accesata de 3958 ori.
