Marsul lui Dragos - doina
de Costache Negruzzi
Azi este sarbatoare!
Romani, sa ne grabim,
in ses la vanatoare
Pe Dragos sa-nsotim.
Grijiti armele voastre,
Curand sa alergam,
Din locurile noastre
Hoti, feare s-alungam.
Doina! Doinita!
Zana plavita!
Vino cu noi;
Tu ne scuteste,
si ne fereste
De-orice nevoi.
Optzeci de oi despoaie,
si prin frigari le pun;
De surle, de cimpoaie
Padurile rasun.
Vitezii se aseaza
Pe lang-un mare foc
si Dragos ospateaza
Cu dansii la un loc.
Doina! Doinita!
Zana plavita!
Vino cu noi;
Tu ne scuteste,
si ne fereste
De-orice nevoi.
Sunt gata, stau cu totii
Sa plece la izbanzi,
Ca sa-ntireasca hotii,
Sa capete dobanzi.
Dragos merge nainte
Pe-un cal cu ager curs,
El preste-mbracaminte
Poarta-o piele de urs.
Doina! Doinita!
Zana plavita!
Vino cu noi;
Tu ne scuteste,
si ne fereste
De-orice nevoi.
Veseli de sarg pornira
Romanii mult voinici,
Ca lantul ce insira
Pe-a plaiului potici.
Nevestele cu jale
Privindu-i, lacramand:
ii auzeau la vale
Cum se cobor cantand:
Doina! Doinita!
Zana plavita!
Vino cu noi;
Tu ne scuteste,
si ne fereste
De-orice nevoi.
Mai 1848
Marsul lui Dragos - doina
Aceasta pagina a fost accesata de 3882 ori.
