Pacala si Tandala
de Costache Negruzzi
...
- Dar d-ta, mosule, n-o sa ne spui ceva? am zis catra batranul padurar ce ne primise in gazda.
- Ce vreti sa va spun, fetii mei? raspunse el. Ce sa va spun voua, oameni de ieri, eu omul veacului care port doua sute de ierne in spate? Voi va ziceti romani, s-apoi vorbiti o limba pre care eu n-o inteleg. Purtati niste haine sucite pe niste trupuri stricate in care ma indoiesc ca este inima. Sunteti asa de tigariti si gingasi incat de v-ar videa strabunii vostri, ar plange de jale.
- Toate sunt asa, zise unul din noi razand, dar inca tot nu suntem lipsiti de simtul auzului, si prin urmare ne place a asculta povesti frumoase din vremile trecute si as pune ramasag ca istoria vietii d-tale a sa ne faca sa adormim. Ia deci in brate cea plosca burduhoasa si-ti racoreste gatlejul.
Propunerea aceasta zambi batranului, care urmand sfatului dat, deserta plosca, isi drese glasul, si incepu:
"Trebui sa stiti, fetii mei, ca eu sunt fecior vestitului StrambaLemne, care lua stejarul cat de gros, il indoia cu mainile si-l facea obada de roata. El era un om foarte invatat si cunoscut pe vremea lui. Copilarise cu Ciubar-voda, cu care invatase carte la dascalul Pascal din Podul-Iloaei, ce stia toata Alexandria pe de rost, facuta de numitul dascal Pascal, de unde nu stiu cum a cazut in mainile d. Barac de a tiparit-o. Petrecuse toata juneta sa la curtea lui Lacusta, a lui Papura si a lui Parle-voda. Ce mai vremi acele! Cand vinea primavara si ieseau oamenii la arat, daca nu le ajungeau boi la plug, se duceau la unguri sau la lesi, si luand de acolo oameni, fie nemesi sau prosti, sleahtici ori mojici - nu mai alegeau - ii injugau si arau lanuri cat vezi cu ochii, unde semanau ghinda de cresteau dumbravi pentru ca sa aiba stranepotii lemne de ars. De aceea, luat-ati seama cand e ger iarna si vantul vajaie, ca daca va puneti la vatra dinaintea focului, auziti unele lemne tipand, si videti strecurandu-se din ele o apa fierbinte? Acele, fetii mei, sunt sufletele lesilor care tipa, si lacrimile ungurilor care picura, caci sufletele lor - pentru pacate pesemne - le-a osandit Domnul Dumnezeu sa intre in copacii padurilor, pre care le-au arat cu sudoarea lor. Ce sa mai zic de oamenii vremilor acelora? Ei erau nalti ca brazii si voinici ca smeii. Tatal meu era nepot viteazului Sfarma-Peatra, care avea obicei cand se punea la masa sa inghita mai intai septe-opt bolovani, ca sa-i faca pofta de mancare.
La vrasta de doua sute optzeci ani, tatal meu, vazandu-se flacau tomnatic, se insura cu jupaneasa Marica, minunata femeie, groasa si frumoasa, dar cam prostana, zicand adese niste vorbe chisnovate, la care tata-meu raspundea: "Tronc, Marico!" La patru luni dupa ce se marita nascu o fata. Asta nascare fara vreme cam supara pre tata, dar popa il linisti, spunandu-i ca asta se-ntampla uneori, insa numai la facerea dintai. Sora-mea n-a trait, precum nici alti doua sute de frati si surori ce am avut. in sfarsit m-a nascut pre mine si vazandu-ma asa mic si ovilit, mi-au pus numele Tandala. Nasterea mea costa viata mamei, iar tatal meu, simtinduse c-a imbatranit, chema pre nasu-meu Pacala, ma incredinta lui, si apoi muri dupa ce manca trei oi fripte si bau o balerca de pelin, zicand ca nu trebui sa se duca pe ceea lume flamand si insetat. El era atunci de patru sute optzeci si trei de ani.
Nasu-meu Pacala era un om foarte de duh; avea raspuns la orice vorba. El ma puse intai la buchi, dar vazand ca intr-o zi era sa ma-nadus c-un Tverdu ce mi se prinsese in gat, hotari a-mi spune singur tabla pre care trebuia sa o deprind pe dinafara. Asta mi-a fost invatatura.
Iaca ce-mi zicea el:
"Fine! De vrei sa traiesti bine si sa aibi ticna, sa te silesti a fi totdauna la mijloc de masa si la colt de tara, pentru ca e mai bine sa fii fruntea cozii decat coada fruntii. sezi stramb si graieste drept. Nu baga mana unde nu-ti fierbe oala, nici cauta cai morti sa le iei potcoavele, caci pentru behehe vei prapadi si pre mihoho.
Bate fierul pan-e cald, si fa tot lucrul la vremea lui.
Nu fii bun de gura, gura bate c ... Vorba multa-i saracie omului si toata paserea pe limba ei piere.
Nu fii zgarcit, caci banii strangatorului intra in mana cheltuitorului, si scumpul mai mult pagubeste, lenesul mai mult alearga; dar nici scump la tarate si ieftin la faina.
Nu te apuca de multe trebi odata. Cine goneste doi iepuri nu prinde nici unul. Nu te intovarasi cu omul becisnic. Mai bine este sa fii c-un om vrednic la paguba decat c-un misel la dobanda. Nu te vari in judecati. in tara orbilor, cel c-un ochi e imparat. Cel mai tare e si mai mare, si dreptul imbla totdauna cu capul spart. La judecatori, ce intra pe o ureche iase pe alta, caci satulul nu crede celui flamand, si mai buna e o invoiala stramba decat o judecata dreapta. Sa n-ai a face cu cei mari. Corb la corb nu scoate ochii. Ce iase din mata, soareci prinde, si lupul parul schimba, iar naravul ba.
Nu te-ncrede in ciocoi. Ciocoiul e ca rachita; de ce-l tai, de ce rasare, si din coada de caine, sita de matasa nu sa mai face. Nu fii dusmanos, caci cine face, face-i-se, si nu e nici o fapta fara plata.
Fereste-te de prosti si de nebuni. Nebunul n-asuda nici la deal, nici la vale, si prostului nici sa-i faci, nici sa-ti faca. El invata barbieria la capul tau. sede pe magar, si cauta magarul. Nu-l primesc in sat, si el intreaba casa vornicului. Prostia din nascare leac nu mai are. Cine se amesteca in tarate, il mananca porcii; s-apoi spune-mi cu cine te aduni, sa-ti spun ce fel de om esti.
Nu te hrani cu nadejdea si cu fagaduintele. inteleptul fagaduieste, nebunul trage nadejde. Sa traiesti, murgule, sa pasti iarba verde. Ce-i in mana nu-i minciuna, si e mai bine acum un ou decat la anul un bou.
Chelbosului tichie de margaritar nu-i trebuie, pentru aceea nu te apuca de lucruri mari, caci e lesne a zice placinte, dar cu b ... de fata mare nu se fac ouale rosii. Dobanda mare rupe ciochinile, si pan-a nu gasi mantaua, nu erai dator. Cu rudele bea si benchetuieste, dar negutitorii nu face, caci desi sangele apa nu se face si camesa e mai aproape decat anteriul, dar nepotul e salba dracului. Frate, frate, branza e cu bani. Nu fii rapitor. Mai bine nici oaia cu doi miei, nici lupul flamand. Sa nu vie vremea sa dai cinstea pe rusine, si sa-ti zica: c ..., lupe, ce ai mancat. Lasa pre oameni in ideile lor. Vantul bate; cainii latra. Altui ii e drag popa, si altuia preuteasa. Tot tiganul isi lauda ciocanul. Zic zece, tu taie una. Vrabia malai viseaza, si calicul comandare.
Nu da imprumut ca sa nu-ti faci dusmani. Da-ti, popo, pintenii, si bate iapa cu calcaiele; s-apoi, prinde orbul, scoate-i ochii. Nu te bucura la castiguri mici, pentru ca c-un rac tot sarac, c-un pitic, tot calic; dar cand imbli cu miere, linge-ti degitele. Primeste orice-ti vor da. Calul de dar nu se cauta-n gura; si cine n-are ochi negri, saruta si albastri. Cand vei voi sa te apuci de ceva, prinde iepurele cu carul. Mata cu clopot nu prinde soareci. Nu te-ngriji cum o s-o scoti in capat. Nevoia invata pre caraus, si cine are barba are si pieptene.
Nu te amesteca in intrigi. Nici pre dracul sa vezi, nici cruce sati faci. Nici lupul pre balaia, nici balaia pre lup. Ia-ti catrafusele, si fugi ca dracul de tamaie.
Nu te-ncrede in caracterul omului in slujba. El este o branza buna in burduh de caine. Fagaduieste multe, dar sa deie Dumnezeu, mama, sa fiu eu fata! Nu gandi c-o sa scapi de dansul. Banul rau nu se pierde, si are ac pentru cojocul tau, nici socoti ca s-a indrepta; calul batran nu mai invata a juca. Cand nu-i in slujba, e omul cel mai de treaba, dar posteste robul lui Dumnezeu, ca nare ce manca; si cate spune sunt o frumoasa poveste, dar mare minciuna, caci minciuna boiereasca trece in tara Ungureasca. Cauta sa-ti fie supusii vrednici, ca sa nu zica lumea ca cum e turcul, e si pistolul. Da-le pilda buna, pentru ca pestele de la cap se-mpute.
Nu fii falnic, nici face din tantar armasar. in urma razboiului, multi voinici s-arata. Vulpea daca n-ajunge, zice ca pute. Sa nu fii din cei carii zic: lasa-ma sa te las, si ia-l de pe mine ca-l omor. Nu te certa cu cei ce stiu mai multe decat tine. Haide, tata, sa-ti arat pre mama. Nu imbla cu c ... in doua luntri, nici te mandri, caci mandrului ii sta Dumnezeu impotriva.
Nu te nacaji pre soarta. Norocul cine-l stie? Fa-ma prooroc, sa te fac bogat. Betivului si dracul ii iese cu oca nainte; insa vremea le indreapta toate. Vremea vinde lemnele, si nevoia le cumpara. Tu fierbe mazirea si taci. Joaca ursul la cumatrul, poate a juca si la tine.
Nu te mania pre lume. Se manie vacarul pre sat; satul nu stie nimic. Umileste-te. Capul plecat nu-l taie sabia. Cine se inalta se smereste; si daca ajunge cutitul la os, si petreci ca cainele-n car, traieste ca viermele in radacina hreanului, pana va veni vremea ca cui pre cui sa scoata. Nu fii obraznic ... Vor crede c-ai p ... tot butuci, si-i da piste un omusor care t-a face coastele pantece.
De te vor pofti la masa, tu nu te trage sub masa; dar nu fii suparator, c-or zice ca: mart din post nu mai lipseste. De vei pagubi in vreo negutitorie, sa-ti fie de invatatura, ca alta data sa nu te mai apuci de ea. O data vede nasul p ... finului; iar de vei castiga, nu te mai apuca si de altele, caci cine sare garduri multe, ii da cate un par in c ... si ulciorul nu merge de multe ori la apa. Cand ti s-or aprinde calcaiele, insoara-te pan-a nu imbatrani, caci insuratul de tanar si mancarea de dimineata n-au gres; si batranul amorezat e ca chirosca cu pasat. Fa cunostinta cu fata; n-o lua numai pe auzite, pentru ca nu se mananca tot ce zboara, si sentampla de departe trandafir, si de aproape bors cu stir. Vezi cum a fost maica-sa, caci pe unde a sarit capra, mai presus a sa sara iada. De-i videa-o ca nu vra sa plamadeasca si toata ziua cerne, cerceteaza-ti casa, pentru ca bataia e din rai. Fii roman verde si rupe mata in doua. Bate seaua, sa-nteleaga iapa, caci femeia-i dracul; sede in deal si pravale carul in vale; dar nu intinde ata sa se rupa. Gospodaria sa-ti fie masurata, caci la gospodina buna, multi voinici s-aduna; si de-i si pati ceva, numai tu sa stii unde te strange ciubota. Nu te apuca s-o pazesti; mai lesne poti pazi un card de iepuri; si macar ca gaina batrana face zeama buna, ferestete de babe. Baba batrana nu se teme de vorba groasa. Lumea piere, baba se peaptana. in sfarsit, mangaie-te la necazuri, gandind ca sacul si-a gasit petecul, si roaga-te zi si noapte sa-ti deie Dumnezeu mintea moldovanului - cea de pe urma."
Avea inca multe de spus mos Tandala, cand a luat seama ca nu-l asculta nime, caci noi cu totii adormisem si horaiam. Asadar facu si el ca noi.
Pacala si Tandala
Aceasta pagina a fost accesata de 13015 ori.
