Domnul I.F. logodnica trambitasului de Victor Hugo
de Costache Negruzzi
Dulce e moartea viind cand iubesti.
Desportes, Sonet
"Domnul duce de Bretania
Aduna mai multi voinici.
De la Nante la Mortania
Vasalii sai mari si mici.
Baroni cu frumoase arme
Ce sed in mandre cetati,
Toti osteni fruntasi ce-n larme
Au fost in mai multe dati.
Pintre dansii unul este
Cu care m-am logodit,
intre vitezi are veste,
si de toti este iubit.
Poarta haine infirate
De-i si simplu trambitas,
Cine-l vede il socoate
Capitan iar nu ostas.
Cand era ca sa porneasca
M-am rugat lui Dumnezeu,
Santul inger sa pazeasca
Pre scump logodnicul meu.
Pre duhovnicul parinte
Sa se roage l-am rugat,
Cu smerenie ferbinte.
Pentru oricare soldat.
si la Santa Nascatoare
Trei faclii am harazit;
Cu lacrimi si cu ardoare
Sa port am fagaduit
La grumaz sunte metanii;
si pan va veni aici,
Sa citesc numai cazanii
De-a santilor mucenici.
Ah, sunt pre nerabdatoare
Sa-l vad ca s-a inturnat ;
N-am primit nici o scrisoare
De cand d-aici a plecat!
O vasala pagi nu are
Nici vasalul scutieri,
Cand se afla-n departare
Sa-si poata da-nstiintari.
Astazi de la batalie
Toti ostenii nostri vin,
El cu dansii a sa fie
Pe lang al nostru stapan.
inaintea ducei poarta
Pagiul steagul sau ducal,
Priviti cum toti pe poarta
intra ca un mare val.
Vedeti calul sau in frunte
Pene rosi pe cap purtand.
Cum trece-n fuga pe punte,
Tot sarind si nechezand.
Veniti acum, surioare,
Va grabiti a va gati,
Trumbeta-i rasunatoare
De voiti a auzi.
Mandru sa-l vedeti cum vine
Sub coiful sau de otel,
Manta cusuta de mine
Negresit va fi pe el.
Vrajitoarea blastemata
Ieri asa imi proroci:
Din a trumbacilor ceata
Unul, zise, va lipsi.
Dumnezeu sa ma fereasca!
Toata noaptea m-am rugat,
Santii ingeri sa pazeasca,
Pre al meu amorezat.
insa baba afurisita?
tintirimu-mi arata,
si c-o zambire cumplita,
Aste ea imi cuvanta:
Tu nu mai gandi la dansul
De ma crezi, copila mea;
Ca-n desert iti va fi plansul,
Mani aici te voi vedea!
Dar ce gandesc la-ntristare?
S-aud tobele vuind,
Ostasii intra calare;
Se vad steaguri falfaind.
intai clerul nainteaza
si cu calarimea grea,
Apoi baronii urmeaza,
imbracati in catifea.
Scutierii trec acuma
Purtand paveze in mani,
Calari pe cai albi ca spuma,
si urmand p-ai lor stapani.
Vad armele stralucite
Vestitilor templieri;
De pe zalele-aurite.
Se cunosc ca-s cavaleri.
Corpul arcasilor trece
Toti cu peptare de bou,
Car de care se intrece,
A s-arata un erou.
Ducele n-a sa-ntarzie!
Vad cavaleri si ostasi,
Langa el trebui sa fie
si ceata de trambitasi,
Luati seama, surioare,
Sa vedeti pe-al meu iubit;
insa-l veti cunoaste oare? -
Trambitasii au sosit..."
Ca sa-l vada sa radica,
Pintre gloata-l cauta;
Dar lesina si jos pica!-
Iubitul ei nu era...
Domnul I.F. logodnica trambitasului de Victor Hugo
Aceasta pagina a fost accesata de 2332 ori.
