Costache Negruzzi
a fost un om politic si scriitor roman din perioada pasoptista.
Copilaria
1808 Se naste Constantin Negruzzi, in comuna Trifestii Vechi, judetul Iasi, ca fiu al lui Dinu Negrut, razes ajuns spatar, si al Sofiei ( nascuta Hermeziu ) . Astazi, casa este muzeu si ai poarta cu onoare numele.
1809 Se stinge din viata mama sa, Sofia Hermeziu.
1816 Tatal sau, iubitor de lectura ( avand o biblioteca compusa din traduceri si lucrari manuscrise) se ingrijeste de educatia fiului sau .Constantin Negruzzi incepe sa invete limba greaca cu dascalul Chiriac si limba franceza cu emigrantul polon Rankovitz
1820 Invata singur romaneste pe un manuscris gasit in biblioteca tatalui sau "Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia" de Petru Maior. Aceasta realizare a tanarului scriitor o vor regasi povestita, cu mult haz, in schita "Cum am invatat romaneste".
Adolescenta
1821 La declansarea miscarii eteriste, Dinu Negrut, impreuna cu fiul sau Constantin, se refugiaza la mosia sa din Sarauti, situata in tinutul Hotinului, din Basarabia .
1822 Dinu Negrut il duce pe fiul sau la Chisinau, unde il cunoaste pe poetul rus Puskin si pe "greaca cea frumoasa" Calipso. Cu toate ca Negruzzi nu avea decat 14 ani, intalnirea cu Puskin ai va lasa tanarului o impresie de neuitat, iar mai tarziu va traduce cateva din poeziile acestuia (Salul negru, Tiganii etc) . " Puskin ma iubea si gasea placere a-mi indrepta gresalele ce faceam vorbind cu el frantuzeste. Cateodata sadea si ne asculta ore intregi pre mine si pre Calipso vorbind rgeceste, apoi incepea a-mir ecita niscai versuri ale lui pe care mi le traducea." Din aceasta perioada dateaza primele sale incercari literare originale si traduceri din Lessage, M-me de Genlis, Dimitrie Darvari, reunite in caietul intitulat "Zabavile mele din Basarabia in anii 1821, 1822, 1823 in satul Sarautii din raiaua Hotinu".
1823 Constantin Negruzzi se intoarce la Iasi. Casa este pradata, iar biblioteca pomenita in "Cum am invatat romaneste" slujeste de "fultuiala ienicerilor".
1823 Negruzzi continua activitatile literare : traduce Memnon de Voltaire.
1823 Incep sa apara probleme legate de afacerea Postelor in care intrase si tatal sau in anul 1817.
1824 Traduce Prostia Elenei de Marmontel.
1825 Constantin Negruzzi isi incepe cariera administrativa, fiind numit diac la Visterie, functie pe care o va detine pana in anul 1840.
1826 Moare Dinu Negrut, lasand fiului sau o situatie materiala precara in urma proceselor care au avut loc din cauza incurcaturilor pricinuite in administrarea Postelor.
1826 Constantin Negruzzi urca o noua treapta in ierarhia micilor boieri, fiind numit caminar
1829 Costache Negruzzi se bate in duel.
1829 Saluta cu entuziasm pacea de la Adrianopole.
1829-06-01 Apare la Iasi, primul numar din Albina romaneasca, sub conducerea lui Gheorghe Asachi. Constantin Negruzzi se numara printre " binevoitorii prenumerati" ( abonati).
1835 Apare la Iasi, in Tipografia Albinei, Triizeci de ani sau viata unui jucatori de carti. Melodrama in trii zile, tradusa din frantuzeste de caminarul C.Negruzzi. Autorii melodramei sunt Victor Ducange si M.Dinaux
1835-06-16 Inaugurarea Academiei Mihailene, unde participa si Costache Negruzzi.
1836 In gazeta Muzeul National se publica Corespondenta intre doi romani, unul din Tara Romaneasca si altul din Moldova, continand schimbul de pareri intre I. Heliade Radulescu si Constantin Negruzzi in problemele limbii romane.
Maturitate
1837 In Tipografia Albinei editeaza - anectodul istoric in versuri - Aprodul Purice care, potrivit, precizarilor lui Constantin Negruzzi , constituia un fragment in epopeea Stefaniada pierduta. Ion Heliade Radulescu ai tipareste doua traduceri din dramele istorice ale lui Victor Hugo, Maria Tudor si Angelo, tiranul Padovei. In Curierul de ambe sexe, Constantin Negruzzi publica doua scrieri originale : Cum am invatat romaneste si Zoe, precum si traducerile Dervisul de Victor Hugo, Impresii de calatorie de Al. Dumas, Carjaliul si Salul Negru de Puskin.
1837 In Alauta romaneasca apare Scrisoarea I ( Primblare), care inaugureaza ciclul Negru pe alb.Scrisori de la un prieten, punand bazele geniului epistolar in literatura romana.
1837 In Albina romaneasca, semneaza articolul de atitudine critica Despre ruinele si ruinarile Moldovei, devenit Scrisoarea a III a (Vandalism).
1837-10-15 Costache Negruzzi este ales deputat la Iasi.
1838 In urma artiolului "Despre ruinele si ruinarile Moldovei", Negruzzi este surghiunit la mosia sa.
1838-12-08 Negruzzi este ales secretar al Obstestii Adunari.
1839 Incheie traducerea celor 60 de melodii irlandeze ale lui Thomas Moore, dupa versiunea franceza Les amours des anges et les melodies irlandaises , realizata de Louises Swinton Belloc.
1839 In Albina romaneasca si Alauda romaneasca publica Scrisoarea II ( Reteta), Scrisoarea III ( Catacombele Monastirei Neamtului), Riga Poloniei si Printul Moldaviei, Un poet necunoscut, iar in Curier de ambe sexe ai apar scrierile Au mai patit-o si altii, Potopul, La Maria.
1839 Publica Daniil Scavinschi in ziarul Alauta romaneasca.
1839 Ii apar 14 balade traduse din Victor Hugo in Albina romaneasca.
1839-07-06 Se casatoreste cu Maria Gane, cea alaturi de care va avea 5 copii : Iacob, viitorul junalist si responsabil al revistei Convorbiri literare, Leon, Nicolae, Gheorghe si Eliza.
1840 Sub pseudonimul Carlu Nervil, publica in Albina romaneasca nuvela Provintialul, devenita ulterior Filozofia provintialului.
1840 In paginile Daciei literare, Costache Negruzzi publica nuvela istorica Alexandru Lapusneanul.
1840 - 1842-02-01 Alaturi de Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi devine co-redactor la Teatrul National din Iasi.
1840-02-15 Negruzzi este numit rezident (primar) al eforiei orasului Iasi.
1840-07-06 I se naste primul copil, Leon.
1841 La Cantora Foaiei Satesti se tipareste volumul 200 retete cercate pentru bucate si alte treburi gospodaresti, scris impreuna cu Mihail Kogalniceanu.
1842 In Albina romaneasca publica Pacala si Tandala ( Scrisoarea XII).
1842 Constantin Negruzzi este ales din nou deputat al Iasilor.
1842 I se naste al doilea fiu, Iacob.
1843 Negruzzi este numit director al Visteriei, ocupand acest post pana in 1849.
1843 Ii apare Cantec vechi in revista "Foaie pentru minte, inima si literatura".
1844 Publica in Propasirea nuvela Toderica, localizata dupa o povestire a lui Prosper Merimee .
1844 In colaborare cu Alecu Donici publica volumul de traduceri Satire si alte poetice compuneri de Printul Abtioh Cantemir.
1844 Constantin Negruzzi este din nou surghiunit la mosia sa, iar revista Propasirea este interzisa. fiind invinuita ca publica "alcatuiri pricinuitoare de scandela".
1845 Constantin Negruzzi este numit membru al Comisiei insarcinate sa analizeze "mersul scoalelor si pricinilor neprogresului lor".
1845 Negruzzi primeste rangul de aga.
1845 Publica naratiunea istorica Sobieski si romanii in Calendarul pentru poporul romanesc si volumul cu traducerea Baladelor lui Hugo.
1846 Publica, la Brasov, brosura Elemente de drept politic. Dupre mai multi autori de un filo-roman.
1848 Nu participa la revolutia din Moldova, ceea ce ai va atrage un virulent atac din partea gazetei Bucovina
1848 Urca o noua treapta in ierarhia boiereasca, primind rangul de postelnic si se retrage la mosia sa.
1849 In Tipografia Albinei tipareste vodevilul national Doi tarani si cinci carlani, piesa jucata cu succes pe scena Teatrului National din Iasi.
1850 - 1851 Constantin Negruzzi este numit Cap ( director) al Departamentului lucrarilor publice,
1850 Publica in ziarul Zimbrul un fragment din Femeile savante de Moliere.
1851 Revine la conducerea Visteriei pana in 1854
1851 Ii apar in volume doua piese de teatru : Carantina (un vodevil prelucrat dupa o comedie de Scribe si Mzeres) si Muza de la Burdujani (o localizare dupa piesa lui Th. Leclercoq).
1851-05-01 Costache Negruzzi demisioneaza din functia de Cap al Departamentelor lucrarilor publice.
1852 Publica in Gazeta de Moldavia impresiile de calatorie Pelerinagiu la Targul Ocnei ( Scrisoarea XXVIII).
1853 9 Mai, editeaza la Iasi foaia sateasca Saptamana, difuzata gratuit la sate.
1855 Intreprinde prima sa calatorie in strainatate, la Berlin, pentru a -si vizita copiii aflati la studii, si la Ems, unde face o cura balneara. Impresiile din aceasta calatorie sunt consemnate in Scrisoarea XXX.
1855 In revista Romania literara, scoasa de Vasile Alecsandri la Iasi, Constantin Negruzzi publica Un protes de la 1826 (Scrisoarea XXVII) si Ochire retrospectiva ( Scrisoarea XIX).
1856 Primeste rangul de vornic. Este numit comisar al guvernului pentru delimitarea frontierelor.
1857 Devine membru al Divanului domnesc si al Sfatului administrativ extraordinar al Moldovei.
1857 Apare volumul Pacatele tineretelor, continand creatia literara reprezentativa a lui Constantin Negruzzi.
1859 Dupa Unirea Principatelor Romane, este numit director al Statisticilor Centrale.
1859 Este adeptul Unirii Principatelor Romane si il sustine pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
1860 Negruzzi este ales deputat al Districtului Ismail.
1861-05-23 Negruzzi se afla pentru a patra oara la conducerea Visteriei.
Amurgul vietii
1861-07-01 Din cauza bolii, paraseste activitatea publica acceptand epitropia spitalului Sfantul Spiridon, misiune pe care o indeplineste pana in anul 1866.
1862 In revista Din Moldova a lui B.P.Hasdeu ,publica Studii asupra limbii romane.
1865 Prezenta lui Negruzzi in reviste este foarte sporadica.
1867 Publica Flora romana in nr.7 din Convorbiri literare.
1867-08-01 Costache Negruzzi este ales membru al Societatii literare romane, viitoarea Academie Romana, dar, fiind bolnav, retras la mosia sa, nu poate participa la sedinta inaugurala.
Sfarsitul
1868-08-01 Este la conacul sau din Trifestii Vechi.
1868-08-24 Constantin Negruzzi, se stinge din viata, dupa o indelunga suferinta, fiind inmormantat, conform dorintei sale, in cimitirul bisericii din Trifestii Vechi alaturi de parintii sai. Pe piatra funerara exista urmatorul epitaf : "Eu nu am fost ca altii, de aceea-n suferinta, / Am pretrecut si-n lipsa placerilor lumesti./ Dar cugetul imi spune ca n-oi avea cainta / C-am fost si eu unealta relelor lumesti."
